Gara Obor, martora evenimentelor istorice (DOCUMENTAR)

Gara Obor, numită și Gara de Est, funcționează atât pentru transport de călători cât și pentru mărfuri. Este situată în nord-estul Capitalei, în zona Obor-Iancului, nu foarte departe de piața Obor.

Gara Obor a fost inaugurată în 1903, fiind realizată în stil neoromânesc.

• HOROSCOPUL ANULUI 2025. Celebra MINERVA a citit în stele: „Viețile noastre se întorc cu 180°”
• Cum a reacționat o companie aeriană după ce un pasager a urinat pe alt călător?

Această gară face legătura cu estul și sud estul României, cu orașe precum Fetești, Ciulnița, Slobozia și Constanța.

Amplasamentul gării nu este unul întâmplător. Doi factori au jucat un important rol în alegerea locului: situarea oborului față de gară și poziția locului față de zona rezidențială a Bucureștiului. Nu se știe cu exactitate cine este arhitectul care a realizat proiectul gării.

Numele posibilului arhitect este disputat. Unele surse spun că ar fi Petre Antonescu. Altele, în schimb, îl pomenesc pe arhitectul Constantin Giogolea, angajat la Servicul Lucrărilor noi CFR, care ar fi proiectat gara cu ajutorul antreprizei Inginer Moscovici. Alte surse spun pur și simplu că arhitectul gării nu este cunoscut.

Stilul arhitectural în care este executată clădirea gării este neoromânesc. Integrează în componența sa elemente de început de secol XX precum portalul monumental cu arcada din piatră. Peronul păstrează structura metalică originară, dar a fost vopsit de nenumărate ori.

Clădirea are trei etaje. La parter este sala de așteptare, mai multe ghișee pentru procurarea biletelor, dar și câteva spații comerciale. Din fericire, de-a lungul timpului, clădirea a fost conservată foarte bine. Construcția nu a fost afectată de factori externi și este astăzi înregistrată ca monument arhitectural.

Gara Obor are o însemnătate considerabilă din punct de vedere istoric. În vara anului 1935 aici au sosit mai multe vagoane de marfă încărcate cu bunuri din tezaurul românesc restituite de către URSS la ordinele guvernului sovietic. Bunurile primite înpoi au fost de la diferite documente și acte bancare până la bunuri particulare precum covoare, cărți, articole bisericești si hărți.

Citește continuarea pe Gândul!